duminică, 19 iulie 2015

Idei de predici la Sfantul Ilie Tesviteanul - PS Ioan Mihaltan

Sfantul prooroc Ilie Tesviteanul

Ev. Luca IV, 22-30.


1.Intre cuvant si simtamant este o mare diferenta uneri desi ar trebui sa fie o stransa legatura.

2.Niciodata nu zidesc cuvintele care se diferentiaza de simtamintele launtrice. Devenim chiar nesuferiti de cei cuminti care ne asculta. Cand simtamintele sunt in stransa legatura cu cuvintele si ele sunt nobile, zidesc pe cei ce le asculta.

3.Astfel de simtaminte nobile, sfinte, exprimate prin cuvinte le rostea Mantuitorul celor ce-L ascultau si-i misca profund incat se mirau de acele cuvinte pline de har.

4.Dureros pentru ca de cele mai multe ori rostim cuvinte dintr-o inima plina de rautate, care cuvinte nu zidesc ci distrug. De aceea trebuie sa fim foarte atenti la simtamintele launtrice exprimate prin
cuvinte.

5.Noi oamenii, uneori, apreciem sau judecam pe oameni dupa infatisarea exterioara, dupa profesie, stare sociala si nu dupa adevar sau adevaratele valori. Asa precum constatam ca dupa astfel de principii il judecau si pe Mantuitorul Iisus Hristos.

6.Uneori necunoscand aceasta realitate launtrica a semenului nostru il apreciem sau nu dupa aceasta constatare. Lucrand impreuna ani multi si cunoscand mai de aproape realitatile launtrice ale persoanei il vedem altfel. Explicabil ca cei dintr-o familie, dintr-un oras se cunosc mai aproape.

7.De dorit ar fi ca orice constatare am face si oricum am  cunoaste sa nu-l injosim ci din contra sa-l compatimim, sa-l ajutam chiar daca am constata orice defecte sau vicii.

8.O astfel de atitudine a avut si Mantuitorul fata de semenii pe care i-a intalnit si cunoscut.

9.Lipsa de incredere duce la un fel de lipsa de comuniune, lipsa de intr-ajutorare, chiar de aceea spune Mantuitorul ca in asfel de cetati cu oameni cu lipsa de incredere n-a facut multe minuni.

10.Exista o deosebita providenta si pedagogie divina de cele mai multe ori neinteleasa de noi oamenii, dar bine inteleasa si cunoscuta de Dumnezeu.

11.De ce s-a dus Sf. Prooroc Ilie numai la o vaduva din Sarepta? De ce s-a vindecat numai Neeman sirianul ramane o taina dumnezeiasca.

12.Chiar si aceasta atitudine de ura fata de Mantuitorul  ramane tot o providenta ca desi erau porniti sa-L omoare nu L-au omorat. Este ceea ce spune Evanghelia undeva: „ nu i-a sosit ceasul”.

13.Nici Hristos nu le-a descoperit lor de ce nu l-au omorat. Ramane si aceasta o taina.

14.Referindu-ne la Sf. Prooroc Ilie este bine sa precizam faptul ca n-avea dreptate Karl Barth cum ca chipul lui Dumnezeu in om s-a distrus dupa pacatul stramosesc si a devenit un bustean. N-ar mai fi existat atunci nici Ilie Tesviteanul facatorul de minuni, un Iosif sau ceata proorocilor.

15.Cum ne-am explica atatia oameni facatori de minuni din Vechiul Testament. Deci nu putea fi omul dupa pacatul stramosesc un bustean.

16.Conform celor spuse invatatura Bisericii este adevarata care sustine ca chipul lui Dumnezeu in om s-a intunecat, dar nici intr-uncaz nu s-a distrus. A ramas o lumina fumeganda cum zice Sf. Scriptura.

17.Tot referitor la Ilie Tesviteanul ramane peste veacuri un exemplu de ravna sfanta, categoric slujitor a lui Dumnezeu.

18.In toata aceasta stare de sfintenie a avut si el clipe de descuajare si ingrijorare ceea ce nu trebuie sa ne mire cand trecem prin astfel de incercari. Dar in aceste clipe a cunoscut mana lui Dumnezeu peste el. L-a scapat de cei ce cautau sa-l omoare  si a ramas un unicat in istoria mantuirii noastre fiind ridicat cu trupul la cer. Pe drept cuvant puterile care il stapaneau  erau dumnezeiesti si pe buna dreptate apare intr-o descoperire pe Muntele Taborului cu Moise.

19.Puterea pe care Dumnezeu a revarsat-o asupra lui a ramas chiar ca pe vremea apostolilor si in vesmintele lui. Deci puterea dumnezeiasca sta si in materie  deoarece mantia cu care a lovit Elisei  apele Iordanului le-a despicat in doua.

21.Putem invata din cele spuse despre atitudinea ce o avem fata de semenii nostri pe care se cade sa-i compatimim si sa-i ajutam, din ravna pentru cele  dumnezeiesti si a proorocului Ilie si de marea incredere in puterea lui Dumnezeu in orice moment pe cararile vietii.


Text preluat din PS Ioan Mihălţan, episcopul Oradiei  „Idei din Sfintele Evanghelii pentru predicile duminicilor şi sărbătorilor de peste an”, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, 1999, pp.296-299

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.